Staţiunea balneoclimaterică Buziaş

Informaţii generale

Staţiunea este situată în judeţul Timiş, în Depresiunea Buziaşului, în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, pe cursul inferior al Pârâului Valea Salciei, la o distanţă de 25 km de oraşul Lugoj, şi la o distanţă de 34 km de oraşul Timişoara.

Unul dintre cei mai importanti factori terapeutici naturali ai statiunii Buziaş îl reprezintă varietatea de ape minerale utilizate pentru cura externa - ape carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, cu un grad de mineralizare de pâna la 6,6 g/l. Acestora li se adaugă mofeta şi bioclimatul sedativ.

Indicatii terapeutice:

 Resursele de tratament

Sursele de apa sunt amplasate în parcul staţiunii Buzias, mineralizarea acestora fiind 5000-6000 mg/litru, dioxidul de carbon fiind de 2000-2600 mg/litru, PH-ul fiind de 6,5. Se folosesc atat in cura externa (băi cu CO 2) cat şi în cură internă

Dioxidul de carbon liber - mofete  are următoarele concentraţii: gaz carbonic 95-98%, metan 0,76%, azot 0,8%, oxigen 0,2-1%.

Proceduri

Clima

Staţiunea Buziaş are o climă cu influienţă sub-mediteraneană, este climatul câmpiei de vest a României, vânt cald şi uscat primăvara.   Staţiunea Buzias este asezata intr-o regiune de tranzitie intre zona de deal si campie piemontana, clima caracterizandu-se printr-un regim climatic temperat.
Media temperaturilor anuale este intre - 2 grade Celsius  şi  21,5  grade Celsius.

Istoric

Apele minerale de la Buziaş au fost folosite de către daco-romani. Localitatea Buziaş este atestată documentar din anul 1369.

Staţiunea Buziaş situată la o altitudine medie de 128 m este atestată ca staţiune balneară din anul 1819.

Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane:

 “au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative … Resturile de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.”Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluţia aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înfiintându-se Staţiunea  Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se adună”. Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838.

Buziaş a fost între 22-26 august 1886 gazda Congresului al XIII-lea al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania cu participarea unor specialişti din Asia şi Europa.

Unităţi de tratament balnear

Hotel Silvana dispune de 204 locuri în camere clasificate la categoria 2 stele, având un nivel superior de confort